Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași (Str. Păcurari, Nr. 4)

Sesiunea de comunicări „Istorie, ficțiune, istorii alternative”

Participanți și lucrări:

Prof. univ. dr. Ştefan Borbély, Egiptul ficţional

Dr. Constantina Raveca Buleu, Ucronii, scenarii literare contrafactuale: delimitări conceptuale pentru o înţelegere alternativă a istoriei

Drd. Andrei-Victor Cojocaru, O istorie alternativă în trilogia „Imperiul Fărâmițat” a lui Mark Lawrence

Conf. univ. dr. Claudia Costin, Luntrea lui Caron de Lucian Blaga – între istorie și „exil” interior

Lect. univ. dr. Loredana Cuzmici, Ștefana Velisar Teodoreanu și „memoria unei familii”

Prof. univ. dr. Constantin Dram, Istorii ficțional-secrete: de la Procopius din Cezareea la Stefan Heym

Lect. univ. dr. Livia Iacob, Istoria ,,oficială” şi istoriile de târg la Ionel Teodoreanu

Conf. univ. dr. Emanuela Ilie, „Schelete optimiste” sau cadavre în „vid(ul reprezentării)”?

Drd. Paul Mihalache, Metaficțiuni istoriografice

Lect. univ. dr. Sorin Mocanu, Romanul de război: reprezentări realist-pesimiste ale Primului Război Mondial.

Conf. univ. dr. habil. Cristinel Munteanu, Istorii și universuri de discurs diferite într-un roman de Valentin Popa

Lect. univ. dr. Mircea Păduraru, Cadavre neputrezite: teologii instituționale, religii vernaculare și putere politică

Dr. Ciprian Teodorescu, Regina Maria, creator de istorie și de literatură

Conf. univ. dr. Diana Vrabie, Cartografia spațiului dunărean în istoriile alternative din „Lumina îndepărtată a fluviului” de Ovidiu Dunăreanu

 Moderator: prof. univ. dr. Constantin Dram

Eveniment organizat în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

 

Egiptul ficţional

Prof. univ. dr. Ştefan BORBÉLY

Facultatea de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Recent de tot, un număr de treizeci de sarcofage pictate, necunoscute până acum, au fost decopertate în Valea Regilor, ceea ce demonstrează faptul că trecutul Egiptului e departe de a-şi fi dezvăluit toate secretele. La fel se întâmplă şi-n literatură, unde istoriei egiptene reale, „adevărate” (aşa cum o ştim până acum) i s-a adăugat de-a lungul timpului o pletoră de romane exotice, senzaţionaliste, care i-au exasperat pe istorici şi arheologi, dar s-au bucurat de un succes de public fulminant. Două domenii s-au intersectat în ele: mitologia şi mistica pe de o parte, respectiv orientalismul, fiindcă protagoniştii acestor romane – prezentate prin eşantionare în comunicare – reproduc de regulă scenariul stereotipizat al aventurierului occidental şi voluptuos, aflat în confruntare cu o tradiţie de esenţă magică pe care o înţelege doar parţial. Egiptologia ficţională are o savoare aparte, urmând să selectăm din ea romane scrise de Brad Geagley, Paul Doherty, Pauline Gedge, Hegedüs Géza şi alţii.

 

Ucronii, scenarii literare contrafactuale: delimitări conceptuale pentru o înţelegere alternativă a istoriei

Dr. Constantina Raveca BULEU

Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca al Academiei Române

Ucronia s-a dovedit a fi dintotdeauna terenul de joacă predilect al intelectualilor speculativi, un exemplu, clasicizat deja, dar intrat în atenţia publicului de la noi abia după 1989, fiind acela din Omul din castelul înalt de Philip K. Dick. Prezentarea îşi propune să radiografieze textele cuprinse în volumul colectiv If It Had Happened Otherwise, publicat în 1931 de către J. C. Squire, în care apar texte semnate de Winston Churchill, André Maurois sau G. K. Chesterton (alături de alţi colaboratori cu memoria cărora istoria a fost mai puţin generoasă) şi să iniţieze o dezbatere preponderent teoretică pe marginea conceptelor de ucronie, istorie alternativă, istorie contrafactuală şi alte feluri de istorie, inclusiv literară.

 

O istorie alternativă în trilogia „Imperiul Fărâmițat” a lui Mark Lawrence 

Drd. Andrei-Victor COJOCARU

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Dorinţa de a prezenta o istorie alternativă este una dintre caracteristicile fundamentale ale literaturii fantasy. Naşterea unei lumi (şi, implicit, a unei istorii) imaginare se justifică, în primul rând, prin dorinţa de a depăşi sau substitui, cel puţin temporar, o lume reală. Atunci când istoria nu ne mai satisface gustul, apare dorinţa – sau chiar nevoia – de a „gusta” o istorie alternativă. O astfel de istorie alternativă, aflată la graniţa dintre literatura S.F. şi imaginarul medieval, este propusă de Mark Lawrence în a sa trilogie „Imperiul Fărâmiţat”.

 

„Luntrea lui Caron” de Lucian Blaga – între istorie și „exil” interior

Conf. univ. dr. Claudia COSTIN

Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Romanul lui Lucian Blaga – Luntrea lui Caron –, care a văzut integral lumina tiparului în anul 1990 (Editura Humanitas) și al cărui titlu a fost propus de „Revista de istorie și teorie literară” (1989), relevă într-o structură narativă etajată, de autentic modernism, experiențele lăuntrice ale eului creator, într-o lume dezagregată social și moral. „Stihiile” istoriei devin generatoare ale „exilului” interior al actanților, ale descinderii în lumea matricială, a miturilor, a misterelor „runice”. Între cele două dimensiuni ontologice majore – cea istorică și cea a universului interior – se consumă trăirile lor metafizice și erotice, ca unică soluție a „ființării”. Într-o lume în care istoria și-a ratat mesajul, singură iubirea deschide drumul către adâncurile „tiparelor originare”.

 

Ștefana Velisar Teodoreanu și „memoria unei familii”

Lector univ. dr. Loredana CUZMICI

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Dacă Ionel Teodoreanu și fratele său, Păstorel, sunt cunoscuți cititorilor din România, nu se poate spune același lucru și despre scriitoarea Ștefana Velisar, alias Lily Teodoreanu, soția celui dintâi. Eclipsată de cele două vedete ale familiei, aceasta a scris, totuși, destule carți care să merite cititori atenți. Ajungând foarte aproape de centenar, a fost martora mai multor vârste ale literaturii române și a mai multor regimuri politice, a căror amprentă se poate discerne din propriile creații. Pe lânga valoarea estetică, așadar, o supravaloare a textelor Ștefanei Velisar este aceea documentară, de arhivă a unei familii și a unei lumi.

 

Istorii ficțional-secrete: de la Procopius din Cezareea la Stefan Heym

Prof. univ. dr. Constantin DRAM

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Care e granița între ficțiune și istorie?

Când ficțiunea se lasă cuprinsă în istorie și când istoria modelează ficțiunea?

Când se produce rocada simbolică și care sunt consecințele?

Multe întrebări plecând de la două cărți fascinante…

 

Istoria ,,oficială” şi istoriile de târg la Ionel Teodoreanu

Lector univ. dr. Livia IACOB

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Preluând o cunoscută sintagmă balzaciană, după care scriitorul nu este nimic altceva decât secretarul istoriei oficiale, autorii încadrabili în realismul românesc au consfinţit un anume chip al începutului şi, apoi, mijlocului de secol XX, insistând pe trăsăturile regionale, pe caracteristici particulare ale individului şi mai puţin pe acelea general-umane, legând, altfel spus, toposul de un model antropologic concret. Într-o scriere mai puţin cunoscută a lui Ionel Teodoreanu, Arca lui Noe, toate aceste înclinaţii specifice în fond unui soi de patriotism interbelic tind să dispară, prin introducerea unui ataşament către europenitate şi prin perspectiva unei melancolii bolnăvicioase a personajelor, care ar sensibiliza mai degrabă fiindcă se cer analizate prin grila realismului psihologic decât prin apartenenţa lor la lumea românească palpabilă a târgului moldav în expansiune şi dezvoltare în secolul XX. Lucrarea de faţă analizează relaţia tensionată dintre mărturisitele influenţe ale scriitorului şi fondul său autohton, de creator original, dominat de convulsii sufleteşti şi obsesii regeneratoare, pe fondul autenticismului trăirii personajelor şi al unui decorativ inepuizabil ca sensibilitate.

 

„Schelete optimiste” sau cadavre în „vid(ul reprezentării)”?

Conf. univ. dr. Emanuela ILIE

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Parte a unui proiect mai larg, interesat de reprezentarea diaristică a feminităţii traumatizate de experienţele corporale radicale, conferinţa intitulată „Schelete optimiste” sau cadavre în „vid(ul reprezentării)”? îşi propune nu atât schiţarea unei micro-istorii – desigur, alternative…– a corpului bolnavficţionalizat, cât o analiză, pe cât posibil lucidă, a formelor şi mizelor reale ale reprezentării cancerului în literatura confesivă recentă.

 

Metaficțiuni istoriografice

Drd. Paul MIHALACHE

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

În romanul istoric, de la Walter Scott până la Robert Graves sau Lion Feuchtwanger, istoria se îmbină cu ficțiunea. Acesta este chiar obiectivul autorului, care încearcă să scrie o narațiune unitară, în care personajele și întâmplările inventate se pierd în povestea cunoscută, documentată. Dimpotrivă, scriitorul postmodern este în permanență urmărit de obsesia istoriilor paralele, a posibilităților inhibate, cărora le refuză actualizarea, adesea sugerându-i cititorului să-și închipuie singur diverse detalii sau posibile continuări.

 

Romanul de război: reprezentări realist-pesimiste ale Primului Război Mondial

Lector univ. dr. Sorin MOCANU

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Studiul se concentrează pe critica estetizării violenței și are în vedere o situație aparent paradoxală: incapacitatea unor autori de a comunica oroarea războiului în ciuda faptului că ei înșiși au avut experiența frontului și și-au asumat denunțarea profundelor distrugeri la care au fost martori. H. Barbusse, Focul (1916) și Erich Maria Remarque, Pe frontul de vest nimic nou (1929).

 

Istorii și universuri de discurs diferite într-un roman de Valentin Popa

Conf. univ. dr. habil. Cristinel MUNTEANU

Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius” din Galaţi

În lucrarea mea voi avea în vedere un roman publicat în anul 2013, Serata crăițelor, aparținându-i scriitorului brăilean Valentin Popa. Voi încerca să arăt în ce măsură autorul – fost profesor de filosofie – ține seama (chiar și în mod explicit) de universuri de discurs diferite atunci când își pune personajul principal (și el scriitor) să elaboreze (cel puțin) două tipuri de narațiune/ istorisire: una de natură „ofensivă” și alta de natură „inofensivă”.

 

Cadavre neputrezite: teologii instituționale, religii vernaculare și putere politică

Lector univ. dr. Mircea PĂDURARU

Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Lucrarea reflectă asupra câtorva cazuri recente de cadavre neputrezite care au devenit obiectul mai multor discursuri: dinspre stat, biserici competitive și persoane/ comunități religioase direct interesate. Existența acestor discursuri releva pretenția mai multor jucători politici de a gestiona capitalul simbolic al acestor obiecte speciale. Dar când ofițerii de securitate sustrag în miez de noapte cadavrul (frumos mirositor, făcător de minuni) al unui episcop stilist, lăsând discursurile fără pretextul lor material?

 

Regina Maria, creator de istorie și de literatură

Dr. Ciprian TEODORESCU

Bibliograf la Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi

La 100 de ani de la participarea semnificativă a Reginei Maria la Conferința de Pace de la Paris, amintim prezența sa, în rafturile bibliotecilor, ca autor de memorii, romane, povești pentru copii și volume de prezentare a României pentru străini, care au făcut din ea o ambasadoare culturală, dar și a unor cărți care o au ca personaj, fie că sunt memoriile unor personalități, fie scrieri ficționale, ca suport pentru o discuție privind poziționarea memoriilor unor participanți la făurirea istoriei, „între documentul” istoric și cel al unei istorii alternative, date de subiectivitatea inerentă autorului…

 

Cartografia spațiului dunărean în istoriile alternative din „Lumina îndepărtată a fluviului” de Ovidiu Dunăreanu

Conf. univ. dr. Diana VRABIE

Facultatea de Litere, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova

Atmosfera magică a fluviului din romanul Lumina îndepărtată a fluviului de Ovidiu Dunăreanu este structurată în 16 capitole, care îți țes acțiunile din seva halucinantului univers sud-dunărean. Declanșat printr-o sugestie sadoveniană în care Ostrovul figurează ca un suprapersonaj sub umbrela căruia încap destine felurite,romanul alunecă spre fascinantamitologie balcanică. În fapt, există un dialog indisolubil între relieful configurat de podișuri, stânci, coame de dealuri și destinele individuale care prind chip în roman. Respirația vieții răzbate dintre aceste aluviuni magice ale credințelor străvechi și miturilor, ale poveștilor Ostrovului, îmbrăcate într-o aură legendară. Elegant cronicar al Câmpiei Dunării, Ovidiu Dunăreanu reușește să-i reanime profilul, infuzându-i conotații magice. El filtrează prin memoria afectivă spiritul acestui microcosmos mistic. Rezultă o scriitură densă, mitologic-copioasă, articulată de nervul dramaticului și de complexitatea structurilor imaginare.